Isabela Vasiliu-Scraba

Eseist filosof, istoric al filosofiei
Membra al Uniunii Scriitorilor din Romania

ORICE ANEXARE IN PLAN POLITIC A ACESTUI SITE CULTURAL ESTE ABUZIVĂ
Scriitoarea nu a fost niciodată înscrisă în vreun partid politic Nu are simpatii politice nici pentru actualele,nici pentru fostele orientări politice din România.



Fișa „Isabelei Vasiliu-Scraba” din Wikipedia.ro (confiscată de un grup cu interese ascunse: IsabelaVS-WIKIPEDIAro19 a fost sistematic vandalizată de birocratul MyComp care a îndepărtat din titlurile cărților ei publicate la Slobozia începând cu anul 1992 si informațiile referitoare la studiile ei post universitare de filozofie în Occident (Franța, Belgia si Germania, în 1988, 1990 si 1991) si studiile post-universitare de limbi străine moderne (engl., germ., it., spaniolă) si clasice (greaca veche si latina) în țară, între 1985-1992, precum și informația privitoare la anii universitari 1989-1990 (sem. II) și 1990-1991 (sem.I) când a predat un curs despre Im. Kant la Universitatea din București (vezi Who’s who in Romania 2002, p. 702). Înainte de vandalizarea de către MyComp (administrator al Wikipediei ascuns după mai multe pseudonime, ca „DieselEngineRo” în 10 aprilie 2018 ștergând informația că I. V.-S. „a participat la seminariile private ținute de Anton Dumitriu la domiciliul său”), fișa de prezentare a eseistei Isabela Vasiliu-Scraba a fost tipărită pe hârtie în SUA, în volumele Filozofi români, Memphis, SUA, 2011, pp. 60-62 ; în vol. Eseiști români, Memphis, SUA, 2011, pp. 145-148 ; precum și în vol. Autori români, Memphis, SUA, 2011, pp. 141-143, FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba. Fișa nevandalizată a apucat să fie inclusă în 2009 într-o carte a unui universitar clujan, profesor de jurnalism (Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefata de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, p. 363-366). Din anul 2011 MyComp a îndepărtat toate cele 34 de articole (la fișa „G. Liiceanu” sunt trecute 25 de articole, un wikipedist anonim scriind pe 16 ian. 2012 că Isabela Vasiliu-Scraba ar fi o „scriitoare care nu-i place lui LiiceanuMyComp” ; remarcabil este că pe „Internet Movie Database”, G. Liiceanu, trimis de comuniști în Germania capitalistă cu o bursă Humboldt între 1982 și 1984, apare drept „mare anti-comunist”, deși cripto-comunismul său a ieșit la iveală în 2010 când a cenzurat din a doua ediție a Jurnalului portughez ținut de Mircea Eliade tocmai informațiile despre crimele regimului comunist).

Din referințele științifice în care sunt citate scrieri ale eseistei Isabela Vasiliu-Scraba

Noutati

- Isabela Vasiliu-Scraba, Din repertoriul lui Petre Țuțea
- Isabela Vasiliu-Scraba, Troglodirea prin perenitatea poliției gândirii
- Isabela Vasiliu-Scraba, Părintele Arsenie Boca - Realitatea Împărăției
- Isabela Vasiliu-Scraba, Horia Stamatu despre Noica
- Isabela Vasiliu-Scraba, Călugărul Andrei Scrima
- Isabela Vasiliu-Scraba, Sociologul ANTON GOLOPENŢIA
- Isabela Vasiliu-Scraba, Efectul „Rashomon” și adevărul despre moartea martirului Mircea Vulcănescu
- Isabela Vasiliu-Scraba, Lista neagră cu cărţi scrise de Noica
- Isabela Vasiliu-Scraba, Comentariu literar al nuvelei „Fata căpitanului” de Mircea Eliade
- Isabela Vasiliu-Scraba, Bolșevic inamic și amic, sau, Călătoriile PSY ale lui Darie din nuvela Ivan, de Mircea Eliade
- Isabela Vasiliu-Scraba, Comentariu literar al nuvelei „Șanțurile” de Mircea Eliade, sau, Timpul fermecat al morții mioritice
- Isabela Vasiliu-Scraba, Filosoful Octavian Nistor
- Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns (3/3)
- Isabela Vasiliu-Scraba, Dr „Victor Ardelean”, sau pr. Gh. Drăgulin? Ponegrirea picturii Sfântului Arsenie Boca prin cuvinte identice
- Isabela Vasiliu-Scraba, Peștera platonică și peștera eliadescă (despre nuvela Podul, de Mircea Eliade)
- Isabela Vasiliu-Scraba, Dresați să-l „uite” pe Albini (despre 19 trandafiri, de Mircea Eliade)
- Isabela Vasiliu-Scraba, Filosofia lui Martin Heidegger
- Isabela Vasiliu-Scraba, Sfârșitul de exil la umbra unui crin (despre Mircea Eliade, La umbra unui crin, 1982)

Miscellanea

Camilian Demetrescu despre Vintilă Horia
Virgil Ierunca in dialog cu Vintila Horia
Nae Ionescu – „Creaţiune şi păcat”
Şerban Andronescu - A fost Ioan Petru Culianu „Discipolul lui Mircea Eliade“?
Ulises Gonzales - Macondo sagrado y profano. Presencia del pensamiento antropológico de Mircea Eliade en el mundo de Cien años de soledad.

INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea întâi.
INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a doua.
INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a treia.
INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a patra.
INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a cincea.
INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a șasea.
INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR partea a șaptea.

INTERVIU ALEXANDRU DRAGOMIR - integral

Vintila Horia, Peste inca 100 de ani: tot EMINESCU! in 'Stindardul romanilor', aprilie 1989; vezi si youtube Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Vintila Horia, partea I-a la Targul de carte 'Gaudeamus', Bucuresti, nov. 2010

Vintila Horia, Fragmente pt un timp cum nu se poate mai rau. in 'Revista Scriitorilor Romani, Muenchen, nr.15/1978; vezi si youtube Isabela Vasiliu-Scraba, Despre VINTILA HORIA la Sesiunea de Comunicari a Univ. din Alba Iulia, mai 2012

Vintila Horia, Spania si Romania.
in 'Revista Scriitorilor Romani, Muenchen, nr.19/1982; vezi si youtube Isabela Vasiliu-Scraba, Despre Vintila Horia, partea II-a Targ de carte 'Gaudeamus'. nov. 2010

Vintila Horia, Contra naturam.
Prefata la vol.: POEZII DIN INCHISORI, Canada, 1982, editie Zahu Pana; vezi si youtube Isabela Vasiliu-Scraba, despre Vintila Horia, la Univ. '1 dec 1918' Alba Iulia, mai 2012

Mircea Popescu, O mare prezență românească în exil: Mircea Eliade.